Bună ziua,
Am tulburare de personalitate narcisică, așa că este posibil ca uneori să pun nevoile mele pe primul loc, să nu dau dovadă de prea multă empatie și să mă cred specială, că totul mi se cuvine și ceilalți trebuie să îmi împlinească dorințele. S-ar putea să devin manipulatoare, atunci când îmi doresc mult ceva. Și să caut admirația celorlalți, destul de des. În rest sunt ok și lucrez la a fi mai bună 🙂
Cum ar fi să auzim asta de la un prieten, un partener, sau un coleg? Sau chiar la angajare?
Personality disorders (PD) are a class of mental disorders characterized by enduring maladaptive patterns of behavior, cognition, and inner experience, exhibited across many contexts and deviating from those accepted by the individual’s culture.
Tulburările de personalitate actuale sunt cele desemnate în DSM 5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) și sunt împărțite în următoarele 3 categorii (sursa):
Cluster A (ciudat și excentric)
Tulburarea de personalitate paranoidă: suspicioși, neîncrezători, ostili, iritabili, geloși, colecționari de nedreptăți sau procesomani.
Tulburarea de personalitate schizoidă: izolați, fără vreo manifestare către ceilalți, contact vizual deficitar, neadecvat de serioși, procupați de obiecte neînsuflețite sau constructe metafizice.
Tulburarea de personalitate schizotipală: multiple ciudățenii ale prezentării, vorbirii, limbaj și gândire excentrică, magică, uneori chiar iluzii și idei de referință, lipsa prietenilor.
Cluster B (dramatic, emotional și imprevizibil)
Tulburarea de personalitate antisocială: de la 15 ani există un comportament de ignorare și încălcare a drepturilor altora, agresivi, iritabili, impulsivi, iresponsabili, fără remușcări, mincinoși, înșală și escrochează.
Tulburarea de personalitate borderline: manipulativi, cu sentimentul de gol lăuntric, impulsivi, relații personale instabile și intense cu oscilarea între idealizare și devalorizare, amenințări sau gesturi suicidare, automutilare.
Tulburarea de personalitate histrionică: dramatici, emoționali, superficiali, seductivi sau provocatori sexual, sugestionabili.
Tulburarea de personalitate narcisică: plini de ei, cu fantezii nelimitate de succes, putere, strălucire sau iubire ideală, lipsiți de empatie, invidioși, exploatativi în preocuparea de a-și atinge propriile țeluri.
Cluster C (anxios sau temător)
Tulburarea de personalitate evitantă: rușinoși, timizi, inhibați în relațiile interpersonale, temători de critică, dezaprobare și rejecție. Se privesc ca inadecvați, inferiori altora.
Tulburarea de personalitate dependentă: dependenți, au nevoie de sfaturi și reasigurări de la cei din jur, cu dificultăți în exprimarea dezacordului de teama să nu piardă sprijinul, inițiază greu proiecte și lucruri pe care să le facă singuri.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă: perfecționiști, ordonați, rigizi, preocupați de ordine și de reguli, lipsiți de spontaneitate, prea serioși, perseverenți, încăpățânați.
În ICD 11 (International Classification of Diseases) termenul de tulburare se înlocuiește și
there will be specifiers called “prominent personality traits” and the possibility to classify degrees of severity ranging from “mild”, “moderate”, and “severe” based on the dysfunction in interpersonal relationships and everyday life
Ce se întâmplă de fapt este că avem cu toții un procent mai mare sau mai mic pe fiecare dintre aceste trăsături de personalitate, problemele apărând atunci când procentul crește peste un anumit prag, în funcție de evaluarea făcută, devenind de intensitate clinică.
Ce se întâmplă din păcate este că cei mai mulți din cei care au sărit de pragul clinic nu își dau seama de asta și, prin urmare, nici nu lucrează la a se echilibra. Modul în care văd ei lumea este perfect justificabil, interior. Însă câteva aspecte ar putea motiva pe cineva să meargă să își facă o evaluare clinică și să urmeze apoi un plan de psihoterapie:
- Dacă ai primit același feedback (negativ) de la persoane diferite, în contexte diferite, pe o perioadă mai lungă de timp
- Dacă relațiile pe care le ai avut au avut de suferit în moduri similate, repetat
- Dacă la nivel profesional, personal (relațiile cu prietenii, familia) și interior (starea de bine) lucrurile nu stau nici pe departe așa cum ți-ai dori (și eventual ceilalți spun că responsabilitatea îți aparține)
Atunci poți căuta un psiholog clinician care să te ajute cu o evaluare, dacă nu vrei să mergi direct la psihiatru (doar el poate pune un diagnostic final) și apoi un psihoterapeut potrivit.
