Cine spune ăla e… sau ce spui aia e… pentru copilul tău.
Pentru copii totul e nou. De la masa din bucătărie, la nori și ploaie. Așa că se bazează pe tine pentru explicații despre cum funcționează lucrurile.
(vânzătoarea dintr-un magazin de haine): Din ce țară ești tu? Din Egipt?
(un copil a cărui mamă purta burca): Nu sunt din Egipt, sunt din România.
(vânzătoarea): E, din România. Așa sunt și eu din America.
(copilul, cu ochi mari): Pe bune, ești din America?
(vânzătoarea, râzând mândră de ea): Da, sunt din America
…
(copilul, după un timp): Și cum e în America?
…
Aș fi vrut să îi zic să nu mai mintă copilul fiindcă așa capătă frică de străini, că pot să îl păcălească, dar era prea târziu.
Copiii te cred când le spui că plouă fiindcă atunci când e cald apa din mare se ridică în sus, la cer și când se răcește cade înapoi, că dacă se aproprie de aragaz pot să se ardă, că laptele vine de la vacă și cadourile de sub brad de la Moș Crăciun.
Tot așa te cred și când le spui că sunt răi, nesimțiți, nesuferiți și ar fi bine să tacă din gură, să nu se facă de râs. Te cred când le spui că sunt proști, așa că nu mai încearcă, sau cei mai deștepți, frumoși, geniali, așa că nu se mai străduiesc.
Vocea ta, atunci când repeți în fiecare zi aceleași lucruri legate de modul în care ei sunt, devine vocea lor interioară ce le va vorbi în minte toată viața.
Vezi cu ce cuvinte le creezi vocea.
Georgiana Codrescu
consilier pentru dezvoltare personală
